Keywords:

Tags:

Romanii nu au fost foarte generosi cu societatea civila anul acesta. Astfel, desi ar fi putut "comanda" ca 1% din banii datorati statului sa fie virati catre ONG-uri, contribuabilii au preferat sa dea toti banii catre bugetul statului....

Romanii se dovedesc zgarciti cu banii statului pentru ONG
Articol de Anca Doicin 
  
Romanii nu au fost foarte generosi cu societatea civila anul acesta. Astfel,
desi ar fi putut "comanda" ca 1% din banii datorati statului sa fie virati
catre ONG-uri, contribuabilii au preferat sa dea toti banii catre bugetul
statului.
 
Doar 75,8 miliarde lei vechi. Aceasta este suma pe care platitorii de
impozite au acceptat sa o vireze in conturile entitatilor nonprofit in 2005,
desi reprezentantii Ministerului Finantelor Publice calculasera la 700 de
miliarde de lei vechi suma care ar fi putut fi disponibilizata catre
ONG-uri, in cazul in care s-ar fi dovedit ca toti romanii sunt filantropi.
De altfel, 2005 a fost primul an cand cetateanul a putut indica organelor
fiscale ce sa faca cu 1% din impozitul pe care il plateste statului. Nu este
vorba despre o plata in plus pe care ar trebui sa o faca contribuabilul, ci
despre o directionare a 1% din totalul impozitului achitat statului catre
organizatiile nonprofit (ONG), in functie de preferinta manifestata de
platitor. Mai trebuie spus ca "schema" lui 1% nu a fost inventata de romani,
ci a fost preluata dupa modelul folosit de Ungaria, Slovacia, Lituania si
Polonia. De altfel, aceasta este considerata de multi ca fiind un sprijin
indirect oferit de catre stat sectorului nonprofit, un model de "filantropie
de tranzitie", data fiind aplicarea sa numai in tarile Europei de Est. "Suma
in sine nu este mare si nu cred ca ONG-urile vor putea sa supravietuiasca cu
banii care le vor veni prin acest sistem. De altfel, nici la altii nu a fost
mai bine", spune Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice
Romane. El crede ca sumele mici sunt rezultatul unei campanii de publicitate
mai slabe, ONG-urile nereusind sa ajunga la fiecare contribuabil pentru a-l
convinge ca este bai bine ca banii sa ajunga la societatea civila. In plus,
crede Ionita, nu toate cauzele pot fi "accesibile" marii mase, in sensul ca
nu orice cauza poate atinge constiinta cuiva. "Nu cred ca un Think Tank, asa
cum este SAR, ar putea atrage atentia si finantarea a prea multi
contribuabili", crede Ionita. In plus, spune liderul SAR, este posibil ca
efortul financiar care va fi necesar pentru promovarea ONG-urilor sa
depaseasca costul beneficiilor. 
 
Potrivit datelor primite de la Ministerul Finantelor, la nivelul intregii
tari se gasesc, asa cum am mai spus, 75,8 miliarde lei vechi in evidentele
Directiilor Financiare judetene, bani care, pana la finele acestui an, vor
ajunge in mainile reprezentantilor entitatilor nonprofit. La nivelul
municipiului Bucuresti, sunt "disponibilizate" 42 de miliarde de lei vechi.
 
Din cate se pare, contribuabilii au fost mai generosi cu acele ONG-uri care
se ocupa de probleme umanitare, dar si cu acele entitati care functioneaza
in jurul bisericilor sau care colaboreaza cu bisericile. 
 
"Sumele nu sunt mari, dar a fost un prim exercitiu. Anul viitor, ONG-uril
vor sti cum sa se organizeze mai bine pentru a obtine mai multi bani. In
plus, atunci cand vor veni sa mai ceara bani, vor trebui sa dea si un mic
raport: ce au facut cu banii pe care i-au primit", spune Anca Bobaru de la
Asociatia pentru Relatii Comunitare.
 
Ionut Raita de la Habitat for Humanity din Cluj, ONG care construieste
locuinte pentru persoanele in situatii speciale, spune ca a aflat de la
Directia Financiara din Cluj ca ii revin 65 de milioane de lei. "Cam atati
bani am bagat in campani. Anul viitor, ne vom organiza mai bine si vom
incerca sa atragem finantari si de la firmele mai mari din Cluj", spune
Raita. El mai spune ca primeste bani si din alte surse de finantare si ca,
in acest moment, nu este in totalitate dependent de banii din schema lui 1%.
 
SMURD este o organizatie care atrasese, la finele lui septembrie, 1,8
miliarde lei vechi. "si noi ne gandim mai atent la campanie. Anul trecut am
inceput-o tarziu, dar acum ne pregatim pentru ca anul viitor lucrurile sa nu
ne mai ia prin surprindere", spune Peter Borta, reprezentantul SMURD
Targu-Mures. 
 
De altfel, anul viitor miza va fi mai mare, pentru ca, din 2006, suma ce ar
putea fi directionata este de 2%, ceea ce ar putea insemna bani mai multi
pentru ONG-uri. 
 
Castigatori sau perdanti
Clujul si Muresul sunt judetele cu contribuabilii cei mai generosi. Astfel,
in Cluj s-au strans 5,3 miliarde lei vechi pentru cauzele nobile. In Mures,
suma la dispozitia ONG-urilor este de 4,5 miliarde lei vechi. Cele doua
judete sunt urmate la mare distanta de Harghita, unde o parte dintre
ONG-urile de acolo au fost creditate cu doua miliarde lei. 
 
Cele mai mici sume s-au strans in judetele Teleorman 530 000 lei vechi, si
Tulcea, 9,4 milioane lei vechi. "Este posibil ca acolo oamenii sa fie mai
saraci sau ca activitatea ONG-urilor sa nu fie asa de cunoscuta. Se mai
poate si ca ONG-urile respective sa nu fi avut bani sa-si faca publicitate",
explica Anca Bobaru, ARC.
 
http://www.capital.ro/index.php?a=22376
<http://www.capital.ro/index.php?a=22376&shift=1>

sursa [societatea_civila]